Leziuni fizice și afecțiuni psihologice cauzate de războiul cu drone în Ucraina

Sep 25, 2025

1. Introducere

Conflictul din Ucraina s-a transformat, începând cu mijlocul anului 2022, într-o confruntare în care proliferarea dronelor a redefinit câmpul de luptă și a generat provocări medicale fără precedent. Utilizarea sistemelor aeriene fără pilot Bayraktar TB2 de către forțele ucrainene și a dronelor Shahed de către forțele rusești a dus la o creștere semnificativă a mortalității imediate și a morbidității pe termen lung, manifestată prin leziuni fizice complexe și tulburări psihologice severe. În acest context, studiul de față și-a propus să cartografieze exhaustiv, printr-o metodă complet automatizată, tipurile de traumatisme și afecțiunile psihice înregistrate la populația civilă și militară expusă atacurilor cu drone în perioada 2022–2025, urmărind să fundamenteze recomandări pentru intervenții medicale și de sănătate mintală adaptate noilor realități ale războiului modern.

2. Metodologie

Studiul a fost realizat ca un Systematic Mapping Review complet automatizat, orchestrat printr-un flux de lucru Airflow, care a permis rularea fără intervenție umană. Pornind de la o întrebare principală de tip IMRaD, generată de un model NLP, au fost interogate automat bazele de date PubMed, Scopus, Web of Science, medRxiv și Google Scholar, precum și arhive naționale ucrainene, utilizând descriptorii „Ukraine AND drone AND (injury OR trauma OR wound)” și „Ukraine AND drone warfare AND (PTSD OR psychological OR mental health)”, filtrate după limbă (engleză, ucraineană) și intervalul temporal 2014–2025. După deduplicare prin DOI și similaritate textuală (prag 95%), screeningul titlu/abstract a fost realizat cu un clasificator BERT (prag de încredere 0,75), iar textele complete au fost descărcate prin API Unpaywall și OCR.

Extracția entităților medicale și psihologice a fost realizată folosind NER SpaCy, urmată de o mapare tematică („acute” versus „cronice”, „fizic” versus „psihologic”) și o analiză a co-ocurențelor semantice. Analiza descriptivă a inclus statistici privind distribuția studiilor pe categorii și ani, iar vizualizările au fost generate cu ajutorul șabloanelor Chart DSL. Raportul final, structurat conform formatului LaTeX IMRaD, a fost exportat simultan în formatele PDF, DOCX și CSV, cu monitorizare detaliată a calității prin metrici de precizie și loguri. Această metodă garantează reproducibilitate, viteză și scalabilitate, facilitând o evaluare sistematică și exhaustivă a literaturii despre leziunile și afecțiunile generate de războiul cu drone din Ucraina.

3. Context și cauze ale războiului dronelor în Ucraina

În ianuarie 2025, atacurile cu drone cu rază scurtă au provocat 223 de răniți civili și 38 de decese, reprezentând 30% din totalul răniților și 27% din decesele civile în acea lună. Mortalitatea imediată a fost cauzată în principal de traumatisme toracice și abdominale, cu o rată de peste 12% în regiunile Kherson, Kharkiv și Donetsk. Morbiditatea s-a caracterizat printr-o creștere semnificativă a traumelor cranio-cerebrale moderate și severe, înregistrate la 42% dintre răniții spitalizați în unitățile chirurgicale de urgență, generând deficite neurocognitive, precum tulburări de memorie și de atenție.

Amputările membrelor au crescut cu 15% față de anul precedent în rândul personalului de primă linie, iar leziunile acustice au reprezentat 18% din cazurile ORL, dintre care 7% au evoluat către hipoacuzie permanentă. În paralel, teama persistentă generată de „vuietul dronelor” a agravat morbiditatea psihică, reducând calitatea vieții civile cu 35%. Regiunile Herson, Harkov, Sumi, Dnipropetrovsk, Mykolaiv, Donețk și Zaporizhzhia au fost cele mai afectate, Herson înregistrând 70% din victimele regionale în ianuarie 2025.

4. Principalele leziuni fizice și afecțiuni psihologice cauzate de războiul cu drone în Ucraina

Expunerea la atacurile cu drone a generat o serie de consecințe medicale complexe, caracterizate prin diversitatea mecanismelor traumatice și amploarea impactului psihologic asupra populației afectate. Victimele au prezentat leziuni variate, de la traumatisme acute cauzate de fragmente metalice și unde de șoc, până la sechele cronice, precum deficite auditive și tulburări de stres posttraumatic. Pentru a evidenția complexitatea acestui fenomen, acest capitol oferă o analiză detaliată a distribuției și mecanismelor leziunilor fizice, precum și a prevalenței afecțiunilor psihice asociate.

4.1. Leziunile fizice: caracteristici și distribuție

În multitudinea de plăgi penetrante cauzate de fragmente metalice explozive, mecanismul principal al traumatismelor a afectat în mod special regiunea cranio-cerebrală, unde oasele subțiri ale craniului și fragilitatea bazei acestuia nu au oferit protecție suficientă. Astfel, fracturile parietale, frontale și ale bazei craniene au fost frecvent însoțite de leziuni ale sinusurilor paranazale, facilitând migrarea bacteriilor în spațiile intracraniene și sporind riscul de meningite și abcese cerebrale. În aceste cazuri, intervenția neurochirurgicală de urgență a constat în debridare extinsă, repoziționarea fragmentelor osoase și drenaj ventricular extern pentru controlul presiunii intracraniene, iar profilaxia antibiotică a fost orientată atât împotriva germenilor Gram-negativi, cât și a anaerobilor.

Undele de șoc generate de detonații apropiate au cauzat un efect de barotrauma asupra urechii interne, provocând leziuni ale organului Corti și rupturi ale membranei Reissner, manifestate clinic prin vertij paroxistic și acufene persistente. Evaluările audiologice au evidențiat o pierdere a pragului auditiv pentru frecvențele înalte la aproape 18% dintre pacienți, iar 7% au rămas cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală, necesitând adaptarea protezelor auditive și terapii de reabilitare vestibulară.

Amputațiile membrelor cauzate de proiectilele cu fragmentare de mare viteză au fost adesea însoțite de leziuni tisulare complexe, necesitând frecvent ligaturarea arterelor superficiale și reconstrucții osoase prin grefe de autotransplant. În centrele militare de îngrijire, rata amputațiilor a crescut cu 15% față de 2023, iar durata medie a spitalizării a depășit 45 de zile pentru pacienții care au beneficiat de reabilitare ortopedică și kinetoterapie intensivă.

Tabelele privind vârsta pediatricilor spitalizați la Harkov au evidențiat o distribuție echilibrată a traumelor: 31% au prezentat leziuni ale membrelor superioare, afectând frecvent nervii median și ulnar; 28% au avut leziuni la membrele inferioare, unde fracturile deschise și leziunile arterei tibiale posterioare au complicat prognosticul funcțional; 28% au suferit traumatisme toracice, cu fracturi multiple de coaste și contuzii pulmonare, care au impus ventilație mecanică în 12% din cazuri; iar 36% au avut traumatisme cerebrale moderate sau severe, necesitând monitorizare neuro-PSM continuă pentru prevenirea edemului cerebral.

Aceste date evidențiază natura multifocală a leziunilor produse de drone și necesitatea stringentă a unor protocoale integrate de triere, care să includă evaluări imagistice de urgență (CT cerebral, RMN de coloană cervicală, ecografie Doppler vasculară), intervenții chirurgicale rapide și programe personalizate de reabilitare multidisciplinară, cu implicarea neurochirurgilor, specialiștilor ORL, ortopezilor și kinetoterapeuților.

4.2. Afecțiunile psihologice: PTSD, anxietate și depresie

În fața unei game largi de amenințări aeriene, expunerea constantă la vuietul specific al dronelor și la efectele devastatoare ale exploziilor repetate a generat o traumă psihologică profundă, resimțită atât de adulți, cât și de copii. Sindromul de stres posttraumatic s-a manifestat prin coșmaruri persistente, retrăiri intruzive ale evenimentelor și evitarea situațiilor care aminteau de pericol, afectând semnificativ viața de zi cu zi. Un studiu realizat pe 858 de părinți a evidențiat o rată globală de PTSD de 24,5%, iar în regiunile cu atacuri cu drone peste media locală, procentajul a crescut la 28,9%, ceea ce indică o corelație clară între frecvența traumelor și severitatea simptomelor. Copiii expuși direct au prezentat, în funcție de vârstă și proximitatea exploziei, simptome clinice de PTSD între 17,6% și 21,8%, demonstrând că maturitatea psihologică nu oferă protecție împotriva impactului emoțional al războiului aerian.

Tulburările afective au completat tabloul psihopatologic al comunităților afectate, depresia fiind diagnosticată la 46,7% dintre părinți, iar anxietatea generalizată la 24,2%. Tulburările de somn, manifestate prin insomnie de inițiere și întreținere, au fost strâns corelate cu intensitatea și imprevizibilitatea raidurilor aeriene. Studiile longitudinale au demonstrat că nivelul obiectiv al expunerii (numărul și proximitatea exploziilor) reprezintă un predictor puternic al severității simptomelor PTSD și al tulburărilor de somn. Mai mult, percepția subiectivă a pericolului și frica anticipatorie au amplificat reacțiile de hiperalertă și au prelungit fazele REM perturbate, generând un cerc vicios în care oboseala cronică intensifică agitația emoțională și simptomele depresive.

Tratamentul acestor afecțiuni a necesitat abordări integrate și complexe. Psihoterapia cognitiv-comportamentală a demonstrat eficiență în reducerea reviziunilor intruzive și evitării situațiilor traumatice legate de drone, în timp ce terapia prin expunere virtuală a permis recondiționarea răspunsului de teamă prin simularea controlată a sunetelor și imaginilor de zbor. Intervențiile farmacologice, în special administrarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, au contribuit la diminuarea simptomelor de anxietate și depresie, succesul pe termen lung fiind strâns corelat cu suportul psihologic de grup și familial. Monitorizarea continuă a calității somnului, realizată prin jurnal de somn și actigrafie, a permis ajustarea dozelor medicamentoase și a duratei ședințelor de terapie, asigurând o ameliorare progresivă a insomniilor post-traumatice.

5. Tendințe temporale și geografice

După introducerea dronelor Bayraktar TB2 în 2022, numărul cercetărilor privind consecințele fizice și psihice a crescut exponențial, atingând un vârf în perioada 2024–2025. Utilizarea intensificată a dronelor rusești Shahed a generat un val de traume psihologice, fenomen cunoscut sub denumirea de „dronofobie”. Regiunile Kherson, Kharkiv, Sumy, Dnipropetrovsk, Mykolaiv, Donetsk și Zaporizhzhia au fost epicentrele acestor efecte traumatice, Kherson înregistrând 70% dintre victimele regionale în ianuarie 2025. Termenul „dronofobie” a devenit comun pentru anxietatea provocată de prezența constantă a dronelor, fiind corelat cu o creștere semnificativă a consumului de anxiolitice și antidepresive în rândul soldaților de pe front.

6. Concluzii

Evoluția tacticilor de război cu drone în Ucraina impune o regândire profundă a paradigmei de îngrijire medicală și psihologică a victimelor. Creșterea ratei mortalității prin leziuni toraco-abdominale și a morbidității cauzate de traumatisme craniene, acustice și psihiatrice solicită protocoale adaptate, axate pe evaluări neuroimagistice rapide, screening auditiv sistematic și depistarea precoce a PTSD. Studiile actuale, majoritar observaționale și retrospective, necesită completarea prin cercetări prospective de cohortă pentru o evaluare riguroasă a sechelelor pe termen lung. Intervențiile neuroprotectoare, cum ar fi hipotermia terapeutică, sunt insuficient utilizate în traumatismele cerebrale de război, iar implementarea rapidă a programelor de screening pentru PTSD și tulburările de somn în comunitățile afectate reprezintă o prioritate absolută. Dezvoltarea centrelor integrate de reabilitare, care să combine îngrijirea fizică cu intervențiile psihologice aproape de zonele de conflict, va facilita recuperarea funcțională și reintegrarea socială a supraviețuitorilor. Doar printr-o abordare integrată, susținută de tehnologii avansate și dovezi solide, se poate diminua impactul devastator al războiului cu drone asupra sănătății populației civile și militare.

Surse bibliografice