1. Introducere
Strategiile de microtargeting folosite în propaganda rusă au evoluat odată cu adoptarea instrumentelor AI, permițând difuzarea de mesaje precise pe platformele sociale. Pe Facebook și Telegram, campaniile pro-Kremlin utilizează algoritmi de look-alike audiences, analiză comportamentală și profilare psihologică pentru a crea audiențe personalizate și a influența opiniile într-un mod aparent organic. Această prezentare analizează tacticile concrete folosite în România și modalitățile prin care rețele precum AdNow și Portal Kombat exploatează platformele sociale pentru a răspândi narațiuni coordonate.
2. Mecanismele AI de microtargeting
Pentru a înțelege amploarea tacticilor, examinăm patru componente-cheie utilizate de campaniile pro-Kremlin:
2.1. Look-alike audiences și profilare psihologică
Platformele Meta grupează utilizatorii după comportamente, interese și interacțiuni. Prin „look-alike audiences”, operatorii definesc un segment inițial (de exemplu, susținători ai anumitor influenceri conspiraționiști) și extind audiența către persoane cu caracteristici și tipare emoționale similare: anxioși față de globalizare, nostalgici după valorile tradiționale, sau frustrați de instituțiile europene.
2.2. Targeting temporal și geografic
AI-ul optimizează momentul și locul difuzării mesajelor. În România, propagandiștii au intensificat postările în orele de seară, când engagement-ul este maxim, au legat mesajele de subiecte precum inflația sau scandalurile politice și au vizat județe cu istoric de scepticism față de UE.
2.3. Bot-uri coordonate pe Telegram
Telegram oferă un mediu mai puțin reglementat pentru testarea și rafinarea mesajelor. Un studiu OpenMinds arată că 24% dintre canalele românești (48 din 202) distribuie sistematic conținut pro-Kremlin, cu peste 4.000 de repostări unice din surse rusești din 2022. Documente CSAT indică folosirea a 25.000 de conturi automate care repostau simultan mesaje identice, ajustând tonul pentru grupuri diferite: formal pentru intelectuali, emoțional pentru comunități religioase și agresiv pentru grupuri radicalizate.
2.4. Portal Kombat și rețeaua AdNow
Operațiunea Portal Kombat, semnalată de Viginum, a coordonat mesaje false în 19 țări prin site-uri clone și canale Telegram. În România, AdNow—o companie fondată de veterani ai campaniilor lui Putin—a finanțat influenceri conspiraționiști și pagini de extremă-dreaptă, transferând milioane de euro într-un circuit integrat de finanțare și diseminare.
3. Tactici specifice pe Facebook
Raportul Reset Tech și Check First arată că, în campania prezidențială din 2024, o rețea de 25 de pagini de Facebook a difuzat peste 4.100 de reclame politice, investind aproximativ 265.000 EUR pentru a promova mesaje anti-UE și a discredita liderii pro-europeni. Mai departe, propagandiștii au preluat grupuri aparent inofensive—de rețete, hobby-uri sau parenting—și, odată câștigată încrederea membrilor, au introdus treptat conținut politic, determinând creșterea semnificativă a interacțiunii utilizatorilor (like-uri, comentarii, distribuiri). În plus, postările controversate au fost programate strategic în orele de maximă audiență pentru a declanșa amplificarea algoritmică, iar asocierea mesajelor cu subiecte de actualitate (inflaţie, scandaluri politice) le-a asigurat vizibilitate sporită.
4. Contramăsuri și detecție
Pentru a identifica microtargeting-ul AI, utilizatorii pot observa:
– repetarea mesajelor identice pe conturi diferite;
– reclame cu sponsorizări oculte sau finanțare nedeclarată;
– conținut emoțional intens fără sursă clară;
– schimbări bruște de ton sau stil în grupuri aparent nepolitizate.
Extensii și aplicații precum InVID sau NewsGuard semnalează conținut generat automat și pot bloca reclamele suspecte.
5. Concluzie
Microtargeting-ul AI în propaganda rusă pe Facebook reprezintă o amenințare persistentă și sofisticată, care nu se limitează la influențarea alegerilor, ci vizează remodelarea pe termen lung a opiniilor și a coeziunii sociale din România. Înțelegerea acestor tactici este esențială pentru dezvoltarea rezilienței cetățenilor, pentru consolidarea alfabetizării media și pentru apărarea spațiului informațional în fața unor operațiuni care evoluează continuu.
Leave a Reply