1. Introducere
După o absență prelungită și neobișnuită a președintelui Xi Jinping, urmată de reapariția sa pe 7 iulie, au apărut numeroase speculații și analize în rândul diasporei chineze și al analiștilor independenți. Aceste scenarii privesc posibile tensiuni între Xi și anumite facțiuni din Armata Populară de Eliberare (PLA) sau din elita politică a Partidului Comunist Chinez (PCC), amplificând semnificativ caracterul neobișnuit al absenței sale de la Summit-ul BRICS din Rio de Janeiro, primul eveniment BRICS la care Xi nu a participat din 2012.
2. Absența fără precedent de la Summit-ul BRICS – un semnal geopolitic major
Contextul geopolitic al Summit-ului BRICS 2025 a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente ale blocului economic emergent, desfășurat la Rio de Janeiro între 6-7 iulie. BRICS, care include acum 11 membri oficiali și 10 țări partenere, reprezintă aproximativ 40% din populația mondială și 40% din PIB-ul global. Summit-ul a fost conceput ca o platformă pentru promovarea unei ordini mondiale multipoloare și pentru contestarea dominației occidentale în guvernanța globală.
Pentru prima dată din 2012, când a preluat conducerea Chinei, Xi Jinping nu a participat la acest eveniment crucial. În locul său, Premier Li Qiang a reprezentat China, marcând un moment fără precedent în politica externă chineză. Deși Beijing a invocat „conflicte de program” ca motiv oficial, absența sa coincide cu o perioadă de epurări în armată și speculații despre tensiuni interne.
Semnificația geopolitică a absenței este amplificată de faptul că BRICS a fost considerată o piatră de temelie a viziunii lui Xi pentru o lume multipolară și pentru consolidarea influenței chineze în Sud Global. Prin absența sa, Xi a ratat o oportunitate crucială de a prezenta China ca o alternativă stabilă la SUA, o imagine pe care Beijing a căutat să o proiecteze constant.
3. Reapariția din 7 iulie – contextul și semnificația
Evenimentele din 7 iulie 2025 au marcat reapariția lui Xi Jinping după aproape două săptămâni de absență din spațiul public. Potrivit presei de stat chineze, Xi a vizitat provincia Shanxi, unde a desfășurat două activități principale:
Vizita la Memorialul Campaniei Celor 100 de Regimente din Yangquan, unde a depus o coroană în memoria martirilor din războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze. Această vizită a avut o semnificație simbolică deosebită, având loc exact în ziua aniversării Incidentului din 7 iulie 1937, care a marcat începutul rezistenței totale a Chinei împotriva invaziei japoneze.
Campania Celor 100 de Regimente a fost o contraofensivă majoră desfășurată de Armata a Opta de Rută, condusă de Partidul Comunist Chinez, între august 1940 și ianuarie 1941, în timpul Războiului de Rezistență al Poporului Chinez împotriva Agresiunii Japoneze. Această campanie a reprezentat un moment crucial în demonstrarea capacității PCC de a conduce rezistența națională și a servit ca testament al spiritului de rezistență al poporului chinez.
Inspecția fabricii Yangquan Valve Co., Ltd., unde Xi a vizitat atelierul de producție, a observat produsele și a avut o conversație cu muncitorii. În timpul vizitei, Xi a subliniat importanța dezvoltării economiei reale și a modernizării industriale, declarând că „economia reală nu trebuie abandonată, la fel ca și industriile tradiționale din cadrul acesteia”. El a îndemnat la transformarea și modernizarea industrială prin inovație tehnologică, subliniind că dezvoltarea industrială a Chinei de astăzi se bazează pe tehnologii și echipamente avansate.
Problematica verificării independente – Un aspect crucial al acestei reapariții este că toate materialele foto-video au fost publicate exclusiv de presa de stat chineză, fără relatări independente sau verificări din surse externe. Agențiile Xinhua, CCTV și alte canale oficiale au furnizat imagini și videoclipuri, dar nu există confirmări din surse jurnalistice independente sau occidentale despre aceste evenimente.
4. Originea speculațiilor privind tensiunile interne
Speculațiile privind existența unor tensiuni interne au fost declanșate de o serie de indicii și evenimente:
Nemulțumirile față de stilul centralizat de conducere al lui Xi Jinping, reflectat în epurările repetate din rândul oficialilor militari și civili, au generat un climat de incertitudine în rândul elitei politice și militare. Aceste epurări au vizat în special comandamentul rachetelor și forțele aeriene, afectând inclusiv oficiali considerați loiali lui Xi.
Crescând temerile legate de o posibilă escaladare militară cu SUA și Taiwan, unele facțiuni din armată și partid privesc această perspectivă ca pe un risc major pentru stabilitatea și viitorul Chinei. Această preocupare a fost amplificată de absența sa de la Summit-ul BRICS, unde s-ar fi așteptat să promoveze o agendă anti-occidentală.
Contextul temporal al reapariției – exact în timpul Summit-ului BRICS din care a fost absent – a alimentat speculații că aceasta ar putea fi o încercare de a demonstra continuitatea și stabilitatea conducerii, în ciuda tensiunilor interne.
5. Motivele potențiale ale rupturii
Tensiunile interne par să aibă la bază mai mulți factori convergenti:
Politica externă agresivă promovată de Xi, în special în relația cu Taiwan și SUA, a stârnit îngrijorări în rândul unor lideri militari și politici, care consideră că o astfel de linie ar putea atrage China într-un conflict costisitor și imprevizibil. Această preocupare devine și mai relevantă în contextul în care China a preferat să-și trimită premierul la Summit-ul BRICS în loc să permită lui Xi să promoveze direct agenda anti-occidentală.
Epurările recente din PLA, în special la nivelurile superioare ale comandamentul forţelor de rachete (Rocket Force) și al forțelor aeriene (Army Air Force), au alimentat suspiciuni privind loialitatea unor generali față de Xi, creând o atmosferă de incertitudine în armată. Aceste măsuri au fost interpretate ca semne ale unei paranoii crescânde a liderului față de propriile structuri militare.
Pe plan intern, presiunile economice și sociale tot mai mari determină o parte a elitei politice să considere că prioritizarea confruntării cu SUA și Taiwan pune în pericol redresarea economică și coeziunea socială, favorizând o abordare mai pragmatică și precaută în politica externă.
6. Cine orchestrează actualele epurări?
Generalul Zhang Youxia – vice-președinte al Comisiei Militare Centrale (CMC) și vechi camarad de arme al familiei Xi; tații lor au luptat împreună la finalul războiului civil. Zhang conduce Departamentul de Muncă Politică, care aprobă anchetele disciplinare; surse occidentale indică faptul că decapitarea comandamentului forţelor de rachete și înlocuirea șefilor logisticii au fost coordonate de el, nu direct de Xi.
Argumentul loialității versus supraviețuire – Zhang este perceput ca un „barometru” al nemulțumirilor din PLA, extinzând anchetele disciplinare până la nivelul Vicepreședintelui Comisiei Militare Centrale, generalul He Weidong. Prin această mișcare — fără precedent de la ultima epurare majoră din 1967 — el a transmis clar că nicio ramură a forțelor terestre (Army Ground Force), forţelor de rachete sau marinei nu poate evita disciplina centrală.
Relația cu Xi – deși Zhang a fost promovat constant de Xi, el dispune de o rețea proprie (așa-numitul „Shaanxi Gang”) și, potrivit analizelor Jamestown, încearcă să reechilibreze influența „clanului Fujian”, de unde proveneau mai mulți dintre generalii epurați.
Impact strategic – Washingtonul avertizează că valul de epurări („cel puțin 78 de generali de două stele eliminați din 2013″) încetinește programele de modernizare ale PLA și subminează coeziunea operațională. În același timp, Xi preferă un corp militar mai mic, dar ideologic fidel, chiar cu prețul degradării temporare a capacității de luptă.
7. Manifestările tensiunilor
Aceste tensiuni s-au manifestat prin:
- Schimbări frecvente de personal la vârful armatei și partidului, cu demiterea unor generali cunoscuți pentru loialitatea față de Xi, deseori fără explicații publice clare. Aceste mișcări au fost interpretate ca încercări de consolidare a controlului, dar au generat în același timp îngrijorări privind stabilitatea instituțională.
- Mesaje contradictorii între presa oficială, care promovează unitatea sub conducerea lui Xi, și forumurile chinezești din diaspora, care semnalează existența unor „cercuri alternative de putere” ce încearcă să limiteze influența președintelui. Absența sa de la BRICS a amplificat aceste speculații.
- Semnale că anumite facțiuni din PLA ar fi transmis avertismente leadership-ului civil, sugerând că nu ar susține acțiuni militare riscante împotriva Taiwanului sau o escaladă directă cu SUA. Această reticență militară ar putea explica atât absența de la BRICS, cât și tonul mai moderat al declarațiilor chineze în ultima perioadă.
8. Argumente și contraargumente privind existența rupturii
În favoarea existenței unei rupturi interne sunt invocate epurările frecvente din armată și partid, absența inexplicabilă de la Summit-ul BRICS – primul eveniment major de acest fel din 2012 – și intensificarea zvonurilor pe canale interne și în diaspora. Reapariția controlată prin intermediul presei de stat, fără verificări independente, sugerează o gestionare atentă a imaginii publice în contextul unei crize.
Totuși, lipsa unor dovezi publice concrete și controlul strict al informației de către PCC fac dificilă confirmarea acestor speculații. Istoric, zvonuri similare despre Xi nu s-au confirmat, iar armata rămâne, oficial, loială conducerii centrale.
9. Perspective ale analiștilor independenți
În timp ce unii experți consideră epurările drept „curățenie anticorupție”, alții le văd ca pe un mecanism de re-distribuire a puterii între facțiunile PLA, cu Zhang Youxia în rol de arbitru tacit. Dispariția publică a lui He Weidong, cel mai înalt ofițer îndepărtat din 1967, indică o fisură de încredere la vârful CMC, mai degrabă decât un simplu dosar de corupție.
Unii experți subliniază că, deși Xi deține un control puternic asupra aparatului de stat, loialitatea absolută a armatei are limite, mai ales dacă politicile conduc la riscuri existențiale pentru regim. Absența sa de la Summit-ul BRICS – considerat unul dintre pilonii viziunii sale geopolitice – ar putea indica fie o criză internă, fie o recalibrare strategică forțată.
10. Concluzie
Speculațiile despre o ruptură între Xi Jinping și facțiuni din PLA sau din elita politică reflectă atât anxietăți reale privind viitorul Chinei, cât și lipsa de transparență a regimului. Deși nu există dovezi incontestabile ale unei confruntări interne deschise, convergența mai multor elemente – epurările interne, absența fără precedent de la Summit-ul BRICS, reapariția controlată prin presa de stat – alimentează aceste interpretări.
Epurările extinse sugerează că Zhang Youxia – prieten de familie și, totodată, rival instituțional al lui Xi – capitalizează pe temerile legate de un posibil conflict extern pentru a-și consolida influența. Indiferent de rezultatul acestei lupte interne, rivalitatea strategică a Chinei cu SUA și presiunea exercitată asupra Taiwanului vor continua, însă cu un aparat militar aflat într-o reașezare profundă și într-o perioadă de performanță incertă.
Leave a Reply