Prima pagina

  • Manipularea cognitivă și suveranismul în România (2020-2025)

    Anularea alegerilor din 2024 prin Hotărârea CCR nr. 32 marchează o cotitură: pentru prima dată în democrațiile occidentale, o instituție judiciară anulează integral un scrutin invocând manipulare cognitivă sistematică și algoritmi de social media. Analiza dezvăluie mecanismele biasurii cognitive, operații de control reflexiv și dileme constituționale fundamentale.

    Citește mai mult

  • Efectele manipulării cognitive asupra sănătății

    Manipularea cognitivă, aplicarea intenționată de presiuni psihologice pentru a submina autonomia și distorsiona judecata, constituie un vector major de patologie de sănătate psihică și fizică în era digitală. Între 2015 și 2025, 139 surse stiințifice documentează efecte moderate-mari asupra depresiei, anxietății și negative asupra comportamentelor sănătoase, cu mecanisme neurobiologice bine caracterizate.

    Citește mai mult

  • Manipularea cognitivă în alegerile prezidențiale din România 2024

    Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate după ascensiunea unui candidat independent, dezvăluind o campanie coordonată de manipulare cognitivă. Analiza prin cadrul NATO și metodologia de dezinformare relevă exploatarea sistematică de prejudecați cognitive, manipularea algoritmilor TikTok și diseminarea metanarațiunii prin 130 de creatori de conținut și 27.217 conturi de tip bot coordonate.

    Citește mai mult

  • Strategia hibridă a SUA şi acordurile tacite pentru gestionarea rivalităţii în Europa de Est

    În 2025, Statele Unite și Rusia au aplicat o strategie hibridă în Europa de Est, combinând descurajare militară cu negocieri discrete și acorduri tacite privind autonomia Donbasului și zone tampon. Analizăm summiturile, aranjamentele nepublice, redistribuirea resurselor și mecanismele de verificare.

    Citește mai mult

  • Efectele psihosociale ale marilor tranziții globale: anxietate, polarizare și memorie generațională

    Într-o lume marcată de crize economice, pandemii și războaie, anxietatea existențială și fragmentarea socială cresc proporțional cu încrederea erodată în instituții. Analizăm trei faze ale tranzițiilor: șocul emoțional, coagularea temporară a sprijinului public și erodarea acestuia, precum și modul în care memoria traumatică modelează percepțiile și comportamentele colective.

    Citește mai mult

  • Cicluri de 80 de ani: criză, convergență tehnologică și reorganizare instituțională

    Ciclurile istorice de circa 80 de ani alternează stabilitatea cu crizele, pe măsură ce memoria generațională se estompează, iar convergența tehnologică (AI, energie curată, bioinginerie) produce puncte de inflexiune și reorganizări instituționale; articolul explică mecanismele, implicațiile economice și politice, și recomandări strategice pentru tranziție.

    Citește mai mult