-
Manipularea cognitivă și suveranismul în România (2020-2025)
Anularea alegerilor din 2024 prin Hotărârea CCR nr. 32 marchează o cotitură: pentru prima dată în democrațiile occidentale, o instituție judiciară anulează integral un scrutin invocând manipulare cognitivă sistematică și algoritmi de social media. Analiza dezvăluie mecanismele biasurii cognitive, operații de control reflexiv și dileme constituționale fundamentale.
-
Manipularea cognitivă în alegerile prezidențiale din România 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate după ascensiunea unui candidat independent, dezvăluind o campanie coordonată de manipulare cognitivă. Analiza prin cadrul NATO și metodologia de dezinformare relevă exploatarea sistematică de prejudecați cognitive, manipularea algoritmilor TikTok și diseminarea metanarațiunii prin 130 de creatori de conținut și 27.217 conturi de tip bot coordonate.
-
Framework comparativ pentru războiul informațional: perspectivele occidentale vs Rusia, China și Iran
1. Introducere Imaginați-vă un plan de călăuză care vă ajută să navigați prin strategiile de influență informaționale la nivel global, regional și local. Acest cadru comparativ oferă o hartă conceptuală în care sunt reunite doctrinele, practicile și instrumentele utilizate de Occident (NATO, UE, SUA) și de marile puteri emergente (Rusia, China, Iran). Prin acest cadru:…
-
De la Atena la București: crize, suveranism și miza multipolarității
Criza greacă din 2015, declanșată de guvernarea Syriza–Tsipras–Varoufakis prin blocarea capitalurilor, referendumul „OXI” și privatizarea portului Pireu, a transformat Marea Egee într-un câmp de joc pentru influența chineză și rusă, alimentând retorici antioccidentale și pro-BRICS. În paralel, România se confruntă cu o criză financiar-bugetară acută, iar acest articol oferă cititorilor instrumente de analiză a narativelor…
-
Provocări și strategii în era AI: șomajul, venitul de bază și confruntarea informațională
Automatizarea și inteligența artificială amenință milioane de locuri de muncă, generând șomaj structural și inegalități. Articolul analizează venitul de bază universal ca mecanism de protecție, surse de finanțare inovatoare (renta AI, taxe pe carbon, blockchain) și modul în care dezbaterea UBI este instrumentată ideologic și în războiul hibrid al dezinformării.
