Prima pagina

  • Manipularea cognitivă și suveranismul în România (2020-2025)

    Anularea alegerilor din 2024 prin Hotărârea CCR nr. 32 marchează o cotitură: pentru prima dată în democrațiile occidentale, o instituție judiciară anulează integral un scrutin invocând manipulare cognitivă sistematică și algoritmi de social media. Analiza dezvăluie mecanismele biasurii cognitive, operații de control reflexiv și dileme constituționale fundamentale.

    Citește mai mult

  • Efectele manipulării cognitive asupra sănătății

    Manipularea cognitivă, aplicarea intenționată de presiuni psihologice pentru a submina autonomia și distorsiona judecata, constituie un vector major de patologie de sănătate psihică și fizică în era digitală. Între 2015 și 2025, 139 surse stiințifice documentează efecte moderate-mari asupra depresiei, anxietății și negative asupra comportamentelor sănătoase, cu mecanisme neurobiologice bine caracterizate.

    Citește mai mult

  • Manipularea cognitivă în alegerile prezidențiale din România 2024

    Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate după ascensiunea unui candidat independent, dezvăluind o campanie coordonată de manipulare cognitivă. Analiza prin cadrul NATO și metodologia de dezinformare relevă exploatarea sistematică de prejudecați cognitive, manipularea algoritmilor TikTok și diseminarea metanarațiunii prin 130 de creatori de conținut și 27.217 conturi de tip bot coordonate.

    Citește mai mult

  • Crize sincronizate și provocarea iliberalismului

    Crizele imobiliare ciclice și cele civilizaționale sincronizate în 2025-2026 generează șocuri financiare și de încredere, alimentând retorica de urgență și ascensiunea liderilor iliberali care promit soluții rapide prin consolidarea puterii executive și măsuri coercitive pentru stabilitate și echitate.

    Citește mai mult

  • Oligarhia cleptocratică: model hibrid de guvernare postcomunistă

    În contextul tranziţiilor postcomuniste, oligarhia cleptocratică combină aparenta democraţie cu capturarea statului prin achiziţii publice supraevaluate, subordonarea justiţiei şi deturnarea fondurilor externe, creând reţele de clientelă care concentrează resursele publice în mâinile unor elite loiale.

    Citește mai mult

  • De la unitate la fragmentare: istoria și provocările Uniunii Europene

    De la traseul iluminist al păcii eterne, cristalizat în Declaraţia Schuman din 1950, până la provocările contemporane, Uniunea Europeană a construit o arhitectură supranaţională de stabilitate. Analizăm evoluţia integrării economice, rolul CECO, vectorii fragmentării externe (MAGA, Rusia, China etc.) şi perspectivele de consolidare a rezilienţei informaţionale.

    Citește mai mult