1. Introducere
În peisajul informațional contemporan, publicul este expus constant la mesaje ale diferitelor instituții media, organizații și formatori de opinie. Această interacțiune nu implică automat manipulare informațională; frecvent, este vorba despre influență informațională – transmiterea transparentă a datelor și argumentelor, menite să sprijine decizia receptorului prin rigurozitate științifică. Scopul acestui articol este să clarifice, în contextul războiului informațional și al presiunilor asupra opiniei publice, distincția dintre influență informațională și manipulare informațională, astfel încât cititorul să deosebească când este informat și când este manipulat.
2. Dezvoltare
2.1. Influență informațională
Influența informațională (informational social influence) se bazează pe nevoia receptorului de acuratețe și pe ambiguitatea situațională. Adică, influența informațională intervine atunci când, într-un context neclar ori încărcat de incertitudini, receptorul își dorește cu ardoare să ia decizia „corectă” și se sprijină pe informațiile primite pentru a-și forma o opinie solidă; preia datele complete, explicațiile metodologice și argumentele raționale oferite de surse credibile pentru a-și reduce nesiguranța și a asimila o opinie durabilă. Conform modelului lui Muzafer Sherif (1936) și experimentelor lui Solomon Asch (1951–1956), receptorii adoptă opinii ale căror surse sunt considerate credibile, iar schimbarea de atitudine este autentică și autonomă.
2.2. Manipulare informațională
Conceptul de information manipulation descrie distorsionarea deliberată a conținutului: omiterea, fragmentarea sau fabricarea informațiilor pentru avantaj unilateral. Adică manipulatorul livrează doar datele care îi servesc scopurilor, ascunde sau falsifică restul și exploatează frica, vinovăția ori alte emoții pentru a forța acordul. Conform Information Manipulation Theory (McCornack, 1988), principiile cantității, calității și relevanței pot fi încălcate pentru a induce în eroare receptorul. Tactici precum framing-ul părtinitor, dezinformarea sau exploatarea emoțiilor produc un conformism superficial, care dispare când adevărul iese la iveală.
2.3. Relația dintre influență și manipulare
Deși ambele procese urmăresc schimbarea atitudinii și comportamentului, influența informațională se bazează pe transparență și respect pentru autonomie, în timp ce manipularea informațională exploatează lacunele de cunoștințe și emoțiile pentru avantaje unilaterale. În practică, difuzarea datelor complete și a argumentelor valide întărește încrederea și determină decizii asumate, pe când dezinformarea și framing-ul părtinitor subminează dialogul democratic.
3. Studii de caz
3.1. Algoritmi și influenceri pe TikTok
Instituţiile cu atribuţii în domeniu au identificat în 2024 activarea coordonată a peste 25.000 de conturi TikTok care promovau artificial mesaje politice favorabile unui anumit candidat, utilizând adrese IP diverse și timing sincronizat pentru a exploata algoritmul platformei. Această strategie de manipulare informațională a urmărit crearea unei impresii de popularitate autentică și subminarea transparenței recomandărilor.
3.2. Site-uri „doppelgänger” și microprofilare
O rețea de site-uri false, realizate prin clonarea portalurilor oficiale, a difuzat conținut înșelător și a colectat date de microprofilare. Pagini de tip clickbait redirecționau apoi utilizatorii către platforme obscure, polarizând nemulțumirile sociale prin framing emoțional și informație fragmentată.
3.3. Mesaje pro-ruse pe TikTok
Analize recente ale presei românești au evidențiat o campanie pro-rusească intensă, cu videoclipuri care încurajau sprijinul pentru Kremlin și erau distribuite masiv de conturi aparent locale. Această operațiune de manipulare emoțională a valorificat contextul războiului din Ucraina pentru a genera panică, confuzie și resentimente în rândul utilizatorilor.
3.4. Telegram și brand-jacking
Înainte de alegerile parlamentare din Moldova, canale Telegram care se prezentau drept „Euronews România” au difuzat narațiuni false despre relația dintre România și Republica Moldova. Prin valorificarea credibilității unui brand recunoscut, campania a demonstrat cum information manipulation poate utiliza platformele de mesagerie pentru a induce în eroare.
4. Implicații strategice
În războiul informațional, actorii statali și grupurile politice interne recurg la manipulare informațională pentru a submina încrederea în instituții și a polariza societatea. Contracararea acestor campanii necesită o analiză tehnică atentă: verificarea infrastructurii de distribuție (conturi coordonate, site-uri false) și identificarea apelurilor emoționale amplificate artificial, fără a uita importanța influenței informaționale prin transparență și rigurozitate.
5. Concluzii
În contextul agresiunii informaționale rusești și al practicilor interne de dezinformare, distincția dintre influență informațională și manipulare informațională devine un pilon al rezilienței democratice. Strategiile algoritmice, rețelele false și tehnicile de framing emoțional pot crea impresii de masă și pot eroda dialogul public. Următoarele etape de cercetare ar trebui să vizeze dezvoltarea unor instrumente de monitorizare tehnică a dezinformărilor și evaluarea impactului psihologic al narațiunilor coordonate, pentru a consolida capacitatea societății de a rezista manipulării.
Leave a Reply