-
Generative-AI în supravegherea hibridă om–mașină
Supravegherea hibridă om–mașină combină viteza AI cu controlul uman pentru decizii critice, reducând riscurile etice și operaționale ale automatărilor militare.
-
Propaganda rusă pe rețele sociale: microtargeting-ul AI
Microtargeting-ul AI al propagandei ruse pe Facebook și Telegram folosește look-alike audiences, bot-uri și profilare psihologică pentru a influența utilizatorii din România; analizăm tacticile și oferim soluții de detecție.
-
Generative-AI în propaganda rusă
În contextul războiului informațional orchestrat de Rusia, instrumentele generative-AI precum GPT-3, Stable Diffusion și deepfake-urile sunt folosite pentru a multiplica și diversifica rapid producția de texte, imagini și materiale audio falsificate. Articolul explică modul în care aceste tehnologii sunt integrate în campaniile pro-Kremlin, evidențiind impactul lor asupra mediului online și riscurile pentru informarea publicului.
-
Când informarea devine manipulare: repere şi definiţii
În contextul războiului informațional contemporan, influența informațională – bazată pe transparență și date complete – se diferențiază de manipularea informațională, care exploatează emoțiile și distorsionează faptele. Analizăm mecanismele-cheie, patru studii de caz relevante pentru România și contracarările tehnice.
-
Inteligența Artificială în războiul hibrid și informațional: mecanisme, studii de caz și perspective
Între 2025 şi 2030, AI transformă războiul hibrid într-o „bătălie a minţii”, generând conţinut fals la scară industrială, alimentând polarizarea prin boţi şi deepfake-uri şi compresând ciclurile decizionale. Acest articol analizează mecanismele-cheie ale dezinformării automate, patru studii de caz globale şi contramăsuri strategice occidentale.
-
Instrumentele invizibile ale manipulării moderne
Descoperă cum manipularea digitală subminează percepțiile publice: de la algoritmi de engagement și camere de ecou, la micro-targetare, astroturfing și deepfake-uri.
-
Umbrele manipulării: harta narativelor și tacticilor în România
Într-un context de crize multiple – pandemie, război și inflație – riscul dezinformare crește, mai ales într-o Românie cu alfabetizare media redusă și încredere fragilă în instituții. Studiul cartografiază principalele narative care subminează suveranitatea, valorile tradiționale și coeziunea euro-atlantică, evidențiindu-le canalele de propagare: online, social media, mesagerie și structuri alternative.
