-
Distorsiunile cognitive: fundamente teoretice, evoluție istorică și implicații clinice
Distorsiunile cognitive sunt devieri sistematice de la realitate structurate de la psihologia clinică tradițională până la neuroștiință contemporană. Teoria cognitivă, economia comportamentală și descoperirile neurobiologice demonstrează cum aceste distorsiuni sunt mecanisme profund ancorate în creier.
-
Manipularea cognitivă în era digitală
Între 2021 și 2025, manipularea cognitivă digitală a devenit principala amenințare la adresa democrațiilor occidentale, exploatând vulnerabilități psihologice prin falsificări profunde, microtargetare și algoritmi de amplificare. Această sinteză analizează tehnicile de manipulare, etapele operaționale ale campaniilor, mijloacele audio-video și digitale, mecanismele psiho-cognitive ale construcției pseudorealității și măsurile de reziliență validate științific.
-
Arhitectura invizibilă a controlului
Între 1920 și Războiul Rece, cercetări psihologice militare precum cele de la Institutul Tavistock și operațiuni precum Mockingbird au pus bazele unor tehnici de influențare colectivă. În prezent, aceste strategii s-au transformat într-o rețea digitală sofisticată care operează asupra sistemelor neurologice ale utilizatorilor, modelând gândirea, emoțiile și comportamentul fără ca aceștia să fie conștienți.
-
Inocularea psihologică: imunizarea împotriva dezinformării
Inocularea psihologică „vaccinează” publicul împotriva dezinformării: avertizare, doze mici și contraargumente ferme creează anticorpi cognitivi. Explicăm mecanismele, formatele pasive și active, rolul boosterelor (2-4 săpt.) și modul în care pre-bunkingul completează debunkingul.
-
PSYOP: Strategii şi tehnici de influenţă în epoca informaţională
Operațiunile psihologice (PSYOP) folosesc metode avansate de influență pe multiple canale, de la radio clandestin la inteligență artificială și realități imersive. Articolul analizează evoluția acestora și impactul lor asupra percepțiilor și comportamentelor sociale.
-
Generative-AI în supravegherea hibridă om–mașină
Supravegherea hibridă om–mașină combină viteza AI cu controlul uman pentru decizii critice, reducând riscurile etice și operaționale ale automatărilor militare.
