metanaratiuni

1. Introducere

Această analiză examinează modul în care metanarațiunile construiesc cadrul paradigmatic în care oamenii trăiesc și la care răspund emoțional. Analiza integrează concepte fundamentale din teoria narațiunii, psihologia cognitivă, filosofia postmodernă și cercetările contemporane privind construcția socială a realității. ^{[1][2][3][37][57]}

2. Cadrul conceptual al metanarațiunilor

Metanarațiunile reprezintă povești ample, cuprinzătoare și unificatoare, care oferă explicații totalizante asupra realității, istoriei și experienței umane. Jean-François Lyotard, teoreticianul care a popularizat termenul în 1979, a definit metanarațiunile ca sisteme de gândire ce pretind să furnizeze perspective universale asupra societății și culturii. Aceste mari narațiuni includ sistemele filosofice ale iluminismului, idealismul, marxismul și diverse religii, fiecare oferind principii unificatoare menite să explice întreaga realitate. ^{[2][6][7][12][15][19][37]}

Spre deosebire de narațiunile locale sau personale, metanarațiunile se caracterizează prin câteva trăsături distincte. În primul rând, ele pretind adevăruri universale, aplicabile peste barierele culturale, sociale și istorice. În al doilea rând, oferă cadre explicative cuprinzătoare care subsumează fenomene diverse sub o singură structură narativă. În al treilea rând, metanarațiunile servesc funcții legitimatoare, stabilind criterii pentru determinarea cunoașterii valide și practicilor sociale acceptabile. ^{[2][6][12][19][27]}

3. Construcția paradigmelor prin metanarațiuni

Paradigmele reprezintă structuri cognitive fundamentale care ghidează percepția, interpretarea și acțiunea umană. Metanarațiunile construiesc aceste paradigme prin mai multe mecanisme psihologice și sociale interconectate. ^{[34][39][82][85]}

Metanarațiunile funcționează ca filtre cognitive care selectează, editează și construiesc perspective și traiectorii într-un șablon istoric sau asemănător istoriei. Acest proces de filtrare este esențial deoarece volumul informațiilor din realitate este infinit, iar pentru a funcționa, indivizii trebuie să aleagă selectiv ce informații să proceseze. Metanarațiunile oferă astfel schema prin care datele brute ale experienței sunt organizate în modele inteligibile. ^{[3][26][38][58][93][94]}

Cercetările în psihologia cognitivă arată că viziunile asupra lumii – structuri conceptuale strâns legate de metanarațiuni – reduc complexitatea realității prin stabilirea unor categorii predefinite. Fenomenele care nu se încadrează în aceste categorii tind să treacă neobservate; indivizii pur și simplu nu le percep. Acest mecanism, deși util pentru funcționarea cognitivă, generează simultan puncte oarbe în percepția realității. ^{[10][34][39][87]}

Metanarațiunile stabilesc criterii de legitimare pentru cunoaștere, credințe și practici. Ele determină ce contează ca cunoaștere validă sau legitimă, într-un context cultural sau istoric specific. Această funcție de legitimare se realizează frecvent prin autoritatea instituțiilor – religie, știință, stat – care validează și diseminează pretențiile metanaratiunii. ^{[37][58][62][63][65]}

În epoca modernă, paradigma obiectivității jurnalistice exemplifică modul în care metanarațiunile legitimează practicile sociale. Bazată pe principiile raționalității științifice iluministe, această metanarațiune a stabilit că metodele obiective și procedurile raționale pot fi folosite pentru a descrie realitatea. Jurnalismul a devenit astfel o profesie legitimă prin aderarea sa la această metanarațiune modernistă. ^{[1][20][26][36][89]}

Metanarațiunile au un rol crucial în modelarea identităților culturale, definind limitele și caracteristicile comunităților sau societăților particulare. Ele oferă un set de povești împărtășite, mituri și simboluri cu care indivizii se pot identifica și pe care le pot folosi pentru a-și construi sensul de sine și apartenența. ^{[28][34][56][59][67]}

Identitatea narativă este un concept psihologic conform căruia indivizii formează o identitate prin integrarea experiențelor de viață într-o poveste internalizată și evolutivă a sinelui. Această dimensiune a identității este profund influențată de metanarațiunile culturale disponibile. Cercetările arată că narațiunile coerente sunt asociate cu bunăstare psihologică, sentiment de scop și relații sociale pozitive. Metanarațiunile oferă astfel nu doar repere cognitive, ci și fundamente pentru sănătatea psihologică și coeziunea socială. ^{[4][5][8][59][61][88][91][96]}

4. Mecanismele paradigmatice ale metanarațiunilor în era digitală

Analiza epistemologiei jurnalismului digital oferă perspective profunde asupra modului în care metanarațiunile operează în contextul contemporan. În contradicție cu așteptările postmoderne ale pluralismului narativ, web-ul algoritmic a generat o reintroducere a metanarațiunilor moderniste într-o formă subiectivă. ^[1][7][20]

Fragmentarea audienței în rețelele sociale, formarea bulelor ideologice și polarizarea crescândă cauzate de algoritmi fac ca conținuturile care circulă online să reintroducă metanaratiunile modernității. Aceste metanarațiuni online nu corespund principiilor postmoderne ale echivalenței interpretărilor și deschiderii către dialog. În schimb, ele funcționează similar cu marile narațiuni ale modernității – precum marxismul sau idealismul – care căutau să explice realitatea prin principii unitare. ^{[1][20][40][54][80][89]}

În cadrul rețelelor homofil, complexitatea realității este redusă la scheme simple și cuprinzătoare, în care fiecare fațetă a realității servește confirmării opiniilor prestabilite. Aceste principii sunt aceleași pe care Lyotard le-a identificat ca bază a metanarațiunilor modernității, care ofereau realității un sens absolut, cuprinzător, capabil cumva să explice fiecare fenomen. ^{[2][7][81][84][86][89]}

Studiile asupra comunităților online evidențiază două mecanisme cognitive fundamentale prin care metanarațiunile digitale își mențin puterea. Biasul de confirmare reprezintă tendința de a accepta ca adevărate doar informațiile care se încadrează în sistemul de credințe existent. Acest fenomen conduce la consolidarea narațiunilor dominante în cadrul grupului. Membrii comunităților puternic polarizate pe o anumită poziție tind să considere credibile chiar și știri slab verificate, cu condiția ca acestea să fie conforme cu narațiunea lor de referință. ^{[41][42][45][46][47]}

Mai problematic, efectul de contrarietate demonstrează că operațiunile de demontare (debunking) nu doar că sunt ineficiente, ci tind să întărească chiar sistemul de credințe pe care încearcă să-l discrediteze. Pentru utilizatorii convinși de adevărul unei teorii conspiraționiste, cu cât sunt expuși mai mult la informații care arată falsitatea poziției lor, cu atât își vor întări convingerea inițială. Acest lucru se realizează fie prin ignorarea și respingerea informațiilor contradictorii, fie prin interpretarea lor ca tentative viclene de a ascunde adevărul. ^{[40][41][43][46][51]}

5. Răspunsurile emoționale la metanarațiuni

Dimensiunea afectivă a metanarațiunilor este la fel de importantă ca dimensiunea cognitivă în construcția paradigmelor. Cercetările recente demonstrează că narațiunile au puterea de a evoca răspunsuri emoționale intense, care modulează în mod semnificativ percepția și comportamentul. ^{[9][16][21][25][55][64]}

Transportarea narativă măsoară gradul în care un individ este absorbit într-o poveste și mediază răspunsul cerebral timpuriu la stimuli socio-emoționali. Studii care utilizează electroencefalografia au demonstrat că, după citirea narațiunilor, participanții prezintă o amplitudine crescută a componentelor timpurii ERP (P100 și N170) ca răspuns la expresii faciale emoționale. Această modulare perceptivă timpurie poate fi explicată prin faptul că narațiunea oferă o oportunitate de a simula scenarii sociale, de a asuma perspective diferite și de a înțelege stările mentale și obiectivele personajelor. ^{[21][23][24][25][30]}

Mai important, transpunerea în narațiuni psihologice – care se concentrează pe dimensiunile emoționale și mentale ale personajelor – se corelează pozitiv cu amplitudinea P100 ca răspuns la bucurie, frică și tristețe. Această descoperire susține ipoteza că, cu cât imersiunea în narațiune este mai mare, cu atât procesul de simulare internă a emoțiilor și stărilor mentale este mai intens, modulând percepția lumii sociale reale după lectură. ^{[4][16][21][25]}

În contextul bulelor informaționale digitale, efectul de contrarietate este alimentat de emoționalitatea tribală generată prin expunerea selectivă la anumite conținuturi. În loc să reflecteze asupra ideilor lor și să le reconsidere, indivizii și grupurile expuse la negări factuale ale ideilor în care cred își vor întări tot mai mult identitatea și simțul apartenenței la grup. ^{[33][45][55][60]}

Această dinamica emoțională transformă metanarațiunile din simple cadre cognitive în surse de identitate emoțională investite, rezistente la schimbare, chiar și în fața evidenței contrare. Narațiunile din comunitățile online, absorbind și narațiunile jurnalistice, par să se inspire din marile narațiuni ale gândirii moderne. În loc să se îndrepte către relativismul și perspectivismul postmodernist, web-ul ingineriei algoritmice conduce către o împlinire subiectivă a modernității. ^{[1][20][33][54][72]}

Meta-emoțiile sunt emoții despre propriile emoții și adaugă un nivel suplimentar de complexitate modului în care oamenii răspund la metanarațiuni. Acestea modifică atât intensitatea, cât și calitatea emoțiilor primare, afectând luarea deciziilor și comportamentul. Meta-emoțiile servesc funcții vitale în reglarea emoțiilor și asigurarea alinierii cu valorile personale. ^[9][55][64]

În contextul metanarațiunilor, meta-emoțiile pot determina dacă indivizii acceptă sau resping narațiunile dominante, bazându-se pe cât de bine se potrivesc emoțiile evocate cu obiectivele lor emoționale și evaluările personale. De exemplu, o persoană care experimentează frică față de propria furie poate fi mai reticentă să adopte metanarațiuni care legitimează răspunsuri agresive la amenințări percepute. ^{[9][25][55][64]}

6. Paradigma narativă și construcția realității

Paradigma narativă, conceptualizată de Walter Fisher, susține că toată comunicarea semnificativă are loc prin povestire sau relatarea evenimentelor. Paradigma afirmă că oamenii sunt, în esență, povestitori și că o poveste bine construită este mai convingătoare decât un argument solid. ^{[26][36][37][38][58]}

Fisher a conceput paradigma narativă în contrast direct cu paradigma lumii raționale, care sugerează că un argument este cel mai persuasiv atunci când este logic. În timp ce paradigma lumii raționale presupune că oamenii sunt ființe esențial gânditoare care își bazează cunoașterea pe raționamente bazate pe dovezi, paradigma narativă recunoaște că luarea deciziilor și comunicarea se bazează pe „motive bune”, determinate de istorie, biografie, cultură și caracter. ^{[26][36][37][38]}

Raționalitatea narativă solicită ca poveștile să fie probabile (coerente) și să demonstreze fidelitate (rezonanță cu experiențele trăite). Această concepție a raționalității se bazează pe conștiința oamenilor privind consistența internă și asemănarea cu experiențele trăite. Astfel, metanarațiunile care oferă coerență internă și rezonează cu experiențele colective ale unei comunități dobândesc o putere persuasivă puternică, indiferent de validitatea lor logică sau factuală strictă. ^{[26][37][38][58][62]}

Teoria identității narative susține că indivizii își construiesc identitatea prin integrarea experiențelor de viață într-o poveste internalizată și evolutivă a sinelui, care oferă un sens de unitate și scop în viață. Această narațiune de viață combină trecutul reconstruit, prezentul perceput și viitorul imaginat al persoanei. ^{[59][61][66][88][96]}

Din perspectivă socioculturală, identitatea personală poate apărea doar pe măsură ce cineva se mișcă activ între privat și public, personal și cultural, trecut și prezent. Frontiera semiotică este constituită prin acțiunea gesturilor, simbolurilor și semnelor și formează podul între identitatea personală și contextul social și cultural al individului. Metanarațiunile culturale furnizează materialul semiotic din care indivizii își construiesc poveștile personale. ^{[57][61][62][67][96]}

7. Funcțiile paradigmatice ale metanarațiunilor

Metanarațiunile îndeplinesc multiple funcții psihologice și sociale, care le conferă puterea de a construi și menține paradigme. ^[31][34][93]

Metanarațiunile oferă indivizilor și societăților un sens de semnificație, scop și coerență în fața realităților complexe și adesea haotice. Ele furnizează un cadru pentru înțelegerea locului cuiva în lume și a semnificației experiențelor individuale și colective. Fără o narațiune, viața nu are sens, subliniind importanța fundamentală a poveștilor în experiența umană. ^{[28][56][83][91]}

Metanaratiunile pot fi folosite pentru a justifica și legitima structurile sociale existente, relațiile de putere și ierarhiile. Ele oferă o rațiune pentru distribuția resurselor, privilegiilor și oportunităților în cadrul unei societăți, naturalizând sau esențializând adesea inegalitățile sociale. Metanaratiunile pot fi utilizate de grupurile dominante pentru a-și menține puterea și a suprima provocările aduse status quo-ului. ^{[29][34][63][65]}

Viziunile asupra lumii bazate pe metanarațiuni oferă oamenilor stabilitate emoțională, asigurându-le că lumea este cu adevărat așa cum o percep. Această funcție este esențială pentru funcționarea psihologică, deoarece incertitudinea și ambiguitatea cognitivă pot genera anxietate și stres. Metanarațiunile reduc această incertitudine prin furnizarea unui cadru stabil de interpretare. ^{[35][39][56][90]}

8. De la modernitate la postmodernitate și înapoi

Relația dintre metanarațiuni și paradigme a evoluat semnificativ de-a lungul istoriei moderne și postmoderne. ^{[68][74][81][84][86]}

În epoca modernă, metanarațiunile dominante se bazau pe principiile raționalității științifice și ale progresului istoric. Iluminismul, marxismul și alte sisteme filosofice ofereau narațiuni universalizante care pretindeau să explice evoluția istoriei umane și să indice direcția progresului viitor. Aceste metanarațiuni erau caracterizate prin optimism, credința în progres și convingerea că rațiunea umană putea descoperi adevăruri obiective despre lume. ^{[54][76][84][89]}

În jurnalismul din acea perioadă, paradigma obiectivității reflecta metanarațiunea modernistă. Jurnalismul obiectiv, codificat în special începând cu anii 1920, se baza pe presupunerea că metode obiective și proceduri raționale pot fi folosite pentru a descrie realitatea. Această paradigmă normativă era direct legată de principiile raționalității științifice moderne. ^{[1][20][26][36]}

Postmodernismul, așa cum l-a definit Lyotard, este caracterizat prin neîncredere față de metanarațiuni. Postmodernismul respinge narațiunile mari universalizante și subliniază multiplicitatea perspectivelor și narațiunilor în înțelegerea experienței umane. Această schimbare reflectă o tranziție de la obiectivitatea presupusă la subiectivism și o creștere a prezenței emoțiilor în textele jurnalistice și culturale. ^{[2][68][74][81][84][86][89]}

Potrivit gândirii postmoderne, nu există o singură interpretare absolută, existând o deschidere către dialog și pluralitate de semnificații. Aceasta implică acceptarea diversității perspectivelor, deoarece niciun discurs nu poate fi considerat hegemonic și absolut. ^{[68][69][70][71][74][86]}

Paradoxal, dezvoltările recente în mass-media digitală au dus la o reintroducere subiectivă a metanarațiunilor moderniste mai degrabă decât la realizarea completă a postmodernismului. Web-ul algoritmic, prin bulele de filtrare și camerele de ecou, creează condiții în care narațiunile subiective pretind totuși să fie adevăruri absolute în cadrul bulelor lor respective. ^{[1][7][20][40][54]}

După cum demonstrează cercetările, subiectivismul web-ului algoritmic nu poate fi definit drept postmodern, ci mai degrabă ca o inversare subiectivă a modernității. Nu conduce la dialog între opinii diferite, dar la fel de legitime, ci la un antagonism între narațiuni care sunt într-adevăr subiective, dar care în același timp pretind să fie adevărate și absolute. ^{[1][20][40][79][80][81]}

9. Implicații pentru schimbarea socială

Înțelegerea modului în care metanarațiunile construiesc paradigme și influențează răspunsurile emoționale are implicații profunde pentru procesele de schimbare socială. ^[31][33][60]

O schimbare de paradigmă presupune o modificare radicală a viziunii societale predominante asupra lumii și reprezintă o cale către schimbarea culturală, în care are loc o mutare largă în convingerile fundamentale, valorile și normele din cadrul unei societăți. Schimbarea sistemelor inechitabile pe termen lung va necesita schimbarea inimilor și minților, o lucrare care se situează în domeniul narațiunii și al schimbării culturale. ^[27][31][92]

Studiile demonstrează că narațiunile se transformă în acțiune colectivă prin proiecte menite să atingă obiective stabilite și să rezolve provocări majore. Acest proces implică nu doar schimbarea narațiunilor individuale, ci și transformarea metanarațiunilor societale care ghidează înțelegerea colectivă.^[28][31][33]

Recunoașterea faptului că diferite comunități trăiesc în cadrul paradigmelor construite de metanarațiuni divergente subliniază importanța sensibilității culturale și a comunicării interculturale. Navigarea între aceste narațiuni necesită abordări care facilitează coexistența mai multor moduri de a cunoaște, mai degrabă decât impunerea unui singur cadru narativ. ^{[34][39][82][85]}

Acest lucru este deosebit de relevant în contextul provocărilor globale contemporane, unde colaborarea între persoane cu viziuni diferite asupra lumii este esențială. Cercetările arată că convingerile epistemice, adică perspectivele indivizilor cu privire la modul în care realitatea poate și ar trebui construită, influențează semnificativ modul în care oamenii reacționează la crize majore. ^[15][39][90]

10. Concluzii

Această analiză demonstrează că metanarațiunile construiesc paradigme cognitive și culturale profunde care mediază modul în care oamenii percep realitatea și răspund emoțional la experiențele lor. Prin mecanisme precum filtrarea cognitivă, legitimarea socială, formarea identității și reglarea emoțională, metanarațiunile creează cadre cuprinzătoare care organizează experiența umană în modele inteligibile și semnificative.^{[1][2][3][25][34][59][88]}

Răspunsurile emoționale la metanarațiuni nu sunt reacții pasive, ci componente active ale modului în care narațiunile își mențin puterea. Fenomene precum biasul de confirmare, efectul de contrarietate și transpunerea narativă demonstrează că dimensiunea afectivă a metanarațiunilor este la fel de importantă ca dimensiunea lor cognitivă în construcția și menținerea paradigmelor. ^{[16][21][40][41][43][46]}

În epoca digitală contemporană, observăm o reintroducere paradoxală a metanarațiunilor moderniste în forme subiective, mediată de tehnologiile algoritmice care creează bule de informare și camere de ecou. Această dezvoltare subliniază natura persistentă a nevoii umane pentru narațiuni unificatoare, chiar și într-o eră caracterizată teoretic prin scepticism postmodern față de marile povești. ^{[1][7][20][40][54][79][81]}

Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru abordarea provocărilor contemporane, de la polarizarea politică la schimbările climatice, care necesită colaborare între persoane și comunități cu viziuni diferite asupra lumii. Recunoașterea puterii metanarațiunilor în construcția realității sociale poate deschide căi către dialoguri mai productive și transformări sociale mai profunde. ^{[31][33][60][90]}

Surse bibliografice:

1. Nature Humanities and Social Sciences Communications. “The old-new epistemology of digital journalism: how algorithms and filter bubbles are (re)creating modern metanarratives.” July 9, 2023.
2. Wikipedia. “Metanarrative.” September 15, 2003.
3. Cambridge University Press. “The Narrative Paradigm.” July 13, 2005.
4. PubMed Central. “Personal Narratives in Trauma-Related Disorders: Contributions from a Metacognitive Approach and Treatment Considerations.” January 29, 2025.
5. MDPI – Behavioral Sciences. “Personal Narratives in Trauma-Related Disorders: Contributions from a Metacognitive Approach and Treatment Considerations.” January 29, 2025.
6. Fiveable. “Metanarrative.” August 21, 2025.
7. Institut d’Études Avancées. “After the death of the grand narrative.” October 8, 2024.
8. Murdoch University Research Portal. “The Metanarrative Paradigm.”
9. ScienceDirect. “Meta-emotions and the complexity of human emotional life.” December 30, 2019.
10. Andrews University Digital Commons. “Worldviews: Concepts or Narratives? An Integrative Approach.”
11. Wiley Online Library. “Approaches to studying emotion using physiological measures.”
12. Fiveable. “Questioning of grand narratives.”
13. JSTOR. “The Narrative Construction of Reality.” November 22, 2024.
14. Reddit r/Jung. “One’s worldview is an abstract narrative shaped by…” March 2, 2025.
15. Philarchive. “From ideology to metametanarrative.”
16. Cambridge University Press – Memory, Mind and Media. “Does the emotional framing of narratives influence attitudes: Evidence from secondhand testimonies on WWII collaboration and repression.” January 21, 2025.
17. Dublin City University. “Grand narratives then and now.”
18. BeeMgee. “What Are The Bigger Narratives of Society or The World?” January 16, 2025.
19. ScienceDirect Topics. “Metanarratives – an overview.”
20. Henry Jenkins. “Moving Between World(views) with Database Narratives.” April 19, 2024.
21. PubMed Central. “How psychological and descriptive narratives modulate the early ERP response to facial expressions of emotions.” April 29, 2025.
22. Frontiers in Marine Science. “Through the Eyes of Another: Using a Narrative Lens to Navigate Complex Social-Ecological Systems and to Embrace Multiple Ways of Knowing.” July 26, 2021.
23. Frontiers in Psychology. “Psychology in Virtual Reality: Toward a Validated Measure of Social Presence.” October 3, 2021.
24. Frontiers in Human Neuroscience. “A narrative method for consciousness research.” November 7, 2013.
25. PubMed Central. “Understanding narrative effects: The role of discrete emotions.” October 9, 2013.
26. School US. “The Narrative Paradigm Theory Literature Review.” March 8, 2021.
27. Philosophics. “Metanarrative Problem.” March 6, 2021.
28. Sustainability Directory. “Narrative Psychology for Impact.” March 17, 2025.
29. Global Journals. “Toward a Unitive Narrative and Worldview: An Integrative Approach.”
30. Red Flame Publishing. “A Grounded Theory Study of Audience Emotional Responses to Narratives.”
31. ORS Impact. “Narrative Change Components.”
32. PubMed Central. “A Metanarrative Review.” June 26, 2017.
33. Mayday Group. “Narrative is Not Emancipatory, but Affective Moments Might Be.” October 2, 2018.
34. Elsevier/PhilPapers. “The Importance of Worldview Paradigms in Formation of Cognition.” July 29, 2021.
35. LinkedIn. “Reality as a Mental Construct: Insights from Metaphysics.” December 8, 2024.
36. Sci-Hub. “The narrative paradigm: An elaboration.” 2024.
37. SAGE Research Methods. “Fisher Narrative Paradigm.”
38. A First Look at Communication Theory. “Narrative Paradigm.” December 31, 2024.
39. El Publishing. “The Importance of Worldview Paradigms in Formation of Cognition.” February 20, 2021.
40. ArXiv. “Do Large Language Models Exhibit Cognitive Dissonance? Studying the Difference Between Revealed Beliefs and Stated Answers.” June 20, 2024.
41. SSRN. “The Role of Cognitive Biases In Conspiracy Beliefs: A Literature Review.” December 28, 2023.
42. Springer. “The Distinctive Associations of Interpersonal Problems with Personality Beliefs Within the Framework of Cognitive Theory of Personality Disorders.” February 29, 2020.
43. PLOS ONE. “Paranormal beliefs and cognitive function: A systematic review and assessment of study quality across four decades of research.” May 3, 2022.
44. Taylor & Francis Online. “Predictors of engagement with between-session work in Cognitive Behavioural Therapy (CBT)-based interventions: a mixed-methods systematic review and ‘best fit’ framework synthesis.” July 8, 2024.
45. Conservation Biology. “More than a feeling: Cognitive beliefs and positive—but not negative—affect predict overall attitudes toward predators.” January 3, 2022.
46. PubMed Central. “Thinking about Believing: Can Metacognitive Reflection Encourage Belief Updating?” April 27, 2024.
47. MDPI. “Thinking about Believing: Can Metacognitive Reflection Encourage Belief Updating?” April 27, 2024.
48. ArXiv. “How Metacognitive Architectures Remember Their Own Thoughts: A Systematic Review.” February 28, 2025.
49. MIT Open Minds. “Metacognitive Information Theory.” June 30, 2023.
50. PubMed Central. “Testing the metacognitive model against the benchmark CBT model of social anxiety disorder: Is it time to move beyond cognition?” May 3, 2017.
51. PubMed Central. “Development of a support system for measurement and analysis of thinking processes based on a metacognitive interpretation framework: a case study of dissolution of belief conflict thinking processes.” November 30, 2018.
52. PubMed Central. “Concept-metacognition.” April 30, 2019.
53. PubMed Central. “Reverse engineering of metacognition.” October 11, 2021.
54. EduWriter. “Challenging Grand Narratives: The Postmodern Perspective.” April 24, 2024.
55. PubMed Central. “The Feeling of the Story: Narrating to Regulate Anger and Sadness.” January 7, 2016.
56. Women in Apologetics. “Worldview is a Framework of Beliefs.” September 1, 2025.
57. UC San Diego. “The Narrative Emergence of Identity.” December 31, 1995.
58. EBSCO Research Starters. “Narrative paradigm.” September 10, 2001.
59. Wikipedia. “Narrative identity.” May 3, 2012.
60. Cambridge University Press – Behavioral and Brain Sciences. “Beyond our ‘ancient roots’: Toward a broader understanding of the motivational power of societal metanarratives.” January 9, 2024.
61. ScienceDirect. “Constructing identity through narratives: Personal, social and cultural perspectives.”
62. Oxford University Press. “12 Narrative Paradigm Scenarios: Revenge and the Other.” May 23, 2018.
63. EBSCO Research Starters. “Sociological Theory: Social Constructionism.” October 29, 2013.
64. Sweet Institute. “Rethinking Therapy Through the Theory of Constructed Emotion: A New Paradigm for Emotional Healing and Regulation.” September 10, 2025.
65. Oxford University Press. “Public Policy as Narrative: Stories, Frames, and Metanarratives.” June 18, 2003.
66. JSTOR. “The Narrative Constitution of Identity: A Relational and Network Approach.”
67. Swarthmore College. “Social Construction and the Transformation of Identity Politics.”
68. Cambridge University Press. “The Postmodern Condition: A Report on Knowledge.”
69. CCSENET Journal of Language and Literature Studies. “Reconstructing Legitimation on Metanarrative Ruins: Postmodern Paralogical Writings in Atwood’s ‘Happy Endings’.” August 25, 2025.
70. SciEdu Press. “Linking Metanarrative: Lexical Content in Preeti Shenoy’s A Hundred Little Flames.” March 14, 2022.
71. Atlantis Press. “A Metanarrative Analysis in Tim O’Brien’s ‘How to Tell a True War Story’.”
72. International Journal of Information Technology and Systems Science. “Fictionality in Postmodern Novels (Based on the Creativity of Jasper Fforde).” December 17, 2020.
73. Semantic Scholar. “The After Effects of Colonialism in the Postmodern Era: Competing Narratives and Celebrating the Local in Michael Ondaatje’s Anil’s Ghost.”
74. Tessera. “Incredulity Toward Metanarrative: Negotiating Postmodernism and Feminisms.” August 31, 1989.
75. JSTOR. “Performance and the Postmodern in Pop Music.” September 30, 1989.
76. Taylor & Francis Online. “Laughter Among the Ruins: Postmodern Comic Approaches to Suffering.” December 31, 2001.
77. Semantic Scholar. “Üst-Anlatılara ‘İnanmazlık’ Çağında Bilimin Olanağı.” December 4, 2017.
78. Stedelijk Studies. “Labyrinth and Rhizome: On the Work of Walid Raad.”
79. PubMed Central. “What has postmodernism ever done for us?” November 29, 2023.
80. Critical Humanities Review. “To Fight a Great War with Little-narrative.” February 27, 2023.
81. Literariness. “The postmodern as ‘the incredulity towards metanarratives’.” April 2, 2016.
82. Lund University. “Psychology, Meaning Making and the Study of Worldviews.”
83. Psychology Times UK. “Narrative Identity: The Psychology of the Stories We Live By.” October 16, 2025.
84. Internet Encyclopedia of Philosophy. “Jean-François Lyotard (1924—1998).” July 14, 2025.
85. PhilPapers. “Worldviews.”
86. Wikipedia. “The Postmodern Condition.” August 25, 2006.
87. EPRA Journals. “The Importance of Cognitive Processes In…”
88. PubMed Central. “Relations Between Narrative Coherence, Identity, and Psychological Well-Being in Adulthood.” September 22, 2014.
89. Revise Sociology. “Jean-François Lyotard and The Postmodern Condition.” February 19, 2023.
90. PubMed Central. “Worldviews and the role of social values that underlie them.” July 25, 2023.
91. RSD Journal. “Narrative identity and well-being in vulnerable youth.” November 27, 2021.
92. GTW Blog. “‘The Report of My Death Was an Exaggeration’: Metanarrative…” September 4, 2023.
93. SAGE Journals. “The Psychology of Worldviews.” March 12, 2004.
94. ScienceDirect. “Narrative Identity – an overview.” October 17, 2006.
95. Sustainability Directory. “Personal Worldview Formation.” October 29, 2025.
96. Forum Qualitative Sozialforschung. “Constructing and Reconstructing Narrative Identity.” December 31, 1999.
97. Stanford Encyclopedia of Philosophy. “Jean François Lyotard.” September 20, 2018.