propagandă rusă

Propaganda rusă pe rețele sociale: microtargeting-ul AI

1. Introducere

Strategiile de microtargeting folosite în propaganda rusă au evoluat odată cu adoptarea instrumentelor AI, permițând difuzarea de mesaje precise pe platformele sociale. Pe Facebook și Telegram, campaniile pro-Kremlin utilizează algoritmi de look-alike audiences, analiză comportamentală și profilare psihologică pentru a crea audiențe personalizate și a influența opiniile într-un mod aparent organic. Această prezentare analizează tacticile concrete folosite în România și modalitățile prin care rețele precum AdNow și Portal Kombat exploatează platformele sociale pentru a răspândi narațiuni coordonate.

2. Mecanismele AI de microtargeting

Pentru a înțelege amploarea tacticilor, examinăm patru componente-cheie utilizate de campaniile pro-Kremlin:

2.1. Look-alike audiences și profilare psihologică

Platformele Meta grupează utilizatorii după comportamente, interese și interacțiuni. Prin „look-alike audiences”, operatorii definesc un segment inițial (de exemplu, susținători ai anumitor influenceri conspiraționiști) și extind audiența către persoane cu caracteristici și tipare emoționale similare: anxioși față de globalizare, nostalgici după valorile tradiționale, sau frustrați de instituțiile europene.

2.2. Targeting temporal și geografic

AI-ul optimizează momentul și locul difuzării mesajelor. În România, propagandiștii au intensificat postările în orele de seară, când engagement-ul este maxim, au legat mesajele de subiecte precum inflația sau scandalurile politice și au vizat județe cu istoric de scepticism față de UE.

2.3. Bot-uri coordonate pe Telegram

Telegram oferă un mediu mai puțin reglementat pentru testarea și rafinarea mesajelor. Un studiu OpenMinds arată că 24% dintre canalele românești (48 din 202) distribuie sistematic conținut pro-Kremlin, cu peste 4.000 de repostări unice din surse rusești din 2022. Documente CSAT indică folosirea a 25.000 de conturi automate care repostau simultan mesaje identice, ajustând tonul pentru grupuri diferite: formal pentru intelectuali, emoțional pentru comunități religioase și agresiv pentru grupuri radicalizate.

2.4. Portal Kombat și rețeaua AdNow

Operațiunea Portal Kombat, semnalată de Viginum, a coordonat mesaje false în 19 țări prin site-uri clone și canale Telegram. În România, AdNow—o companie fondată de veterani ai campaniilor lui Putin—a finanțat influenceri conspiraționiști și pagini de extremă-dreaptă, transferând milioane de euro într-un circuit integrat de finanțare și diseminare.

3. Tactici specifice pe Facebook

Raportul Reset Tech și Check First arată că, în campania prezidențială din 2024, o rețea de 25 de pagini de Facebook a difuzat peste 4.100 de reclame politice, investind aproximativ 265.000 EUR pentru a promova mesaje anti-UE și a discredita liderii pro-europeni. Mai departe, propagandiștii au preluat grupuri aparent inofensive—de rețete, hobby-uri sau parenting—și, odată câștigată încrederea membrilor, au introdus treptat conținut politic, determinând creșterea semnificativă a interacțiunii utilizatorilor (like-uri, comentarii, distribuiri). În plus, postările controversate au fost programate strategic în orele de maximă audiență pentru a declanșa amplificarea algoritmică, iar asocierea mesajelor cu subiecte de actualitate (inflaţie, scandaluri politice) le-a asigurat vizibilitate sporită.

4. Contramăsuri și detecție

Pentru a identifica microtargeting-ul AI, utilizatorii pot observa:
– repetarea mesajelor identice pe conturi diferite;
– reclame cu sponsorizări oculte sau finanțare nedeclarată;
– conținut emoțional intens fără sursă clară;
– schimbări bruște de ton sau stil în grupuri aparent nepolitizate.
Extensii și aplicații precum InVID sau NewsGuard semnalează conținut generat automat și pot bloca reclamele suspecte.

5. Concluzie

Microtargeting-ul AI în propaganda rusă pe Facebook reprezintă o amenințare persistentă și sofisticată, care nu se limitează la influențarea alegerilor, ci vizează remodelarea pe termen lung a opiniilor și a coeziunii sociale din România. Înțelegerea acestor tactici este esențială pentru dezvoltarea rezilienței cetățenilor, pentru consolidarea alfabetizării media și pentru apărarea spațiului informațional în fața unor operațiuni care evoluează continuu.

⁂

Jul 14, 2025
Generative-AI în propaganda rusă

1. Introducere

Războiul informațional contemporan a intrat într-o nouă etapă odată cu adoptarea instrumentelor generative-AI. În toamna anului 2023, serviciile de informații rusești și grupările afiliate au lansat Operation Overload și rețeaua Pravda, două inițiative menite să suprasatureze internetul cu texte, imagini și materiale audio falsificate. Prin integrarea GPT-3 pentru articole, Stable Diffusion și Flux AI pentru ilustrații foto-realiste și ElevenLabs pentru deepfake audio, pro-Kremlin și-a extins aria tematică de la geopolitică și alegeri la migrație și dezbateri europene.

Scopul acestei prezentări este să ofere publicului general o imagine clară asupra modului în care funcționează aceste instrumente, cât și asupra intensității și complexității operațiunilor de propagandă.

2. Mecanismele generative-AI

Pentru a înțelege pe deplin amploarea și sofisticarea campaniilor pro-Kremlin, vom analiza în continuare patru categorii de instrumente AI utilizate în tandem pentru a produce și răspândi conținut fals.

2.1. Modele de limbaj (LLM) pentru generarea textelor

Propaganda rusă folosește GPT-3 nu doar pentru volum, ci și pentru adaptare stilistică. Operatorii introduc un prompt-schelet („Impactul sancțiunilor asupra economiei românești”), definesc tonul — de la retorică alarmistă la nuanțe emoționale — și lasă modelul să construiască argumente și exemple. Astfel, DCWeekly.org, parte a Operation Overload, și-a crescut producția de la 0,6 la 1,8 articole pe zi. Prin LLM grooming — republicarea masivă a conținutului RT și Sputnik pe 150+ domenii false — narațiunile pro-Kremlin apar în 33% dintre răspunsurile chat-boților occidentali.

2.2. Ilustrații foto-realiste cu text-to-image

Stable Diffusion și Flux AI traduc prompturi descriptive („soldați NATO pe străzi devastate, tonuri cenușii”) în imagini cu valoare emoțională ridicată. Echipa de propagandă ajustează compoziția, lumina și paleta cromatică până la efectul dorit. Campania Matryoshka a creat peste 300 de „fake covers” care au crescut cu 45% rata de distribuire pe Telegram și Facebook, iar canale pro-Kremlin din România folosesc zilnic până la 10 astfel de ilustrații pentru a induce panică.

2.3. Deepfake audio și clonare de voce

Servicii precum ElevenLabs învață caracteristicile vocii unui oficial după câteva minute de înregistrări și pot reda orice text cu aceeași expresivitate. În aprilie 2025, Operation Overload a difuzat 150 de mesaje audio cu vocea falsă a unui ministru român, anunțând restricții inexistente. Aceste înregistrări au strâns peste 20.000 de ascultări pe Telegram și au amplificat sentimentul de urgență.

2.4. Rețeaua doppelgänger și contaminarea LLM-urilor

Rețeaua Pravda atacă „lanțul de aprovizionare al datelor” pentru AI. Articolele RT și Sputnik sunt copiate și publicate simultan pe peste 150 de domenii false. Roboții motoarelor de căutare le indexează ca surse relevante, iar dezvoltatorii de modele — OpenAI, Google — le includ în seturile de antrenament. Ca urmare, LLM-urile reproduc automat narațiuni pro-Kremlin în conversații, subminând neutralitatea chat-boților.

3. Concluzie

Propaganda generative-AI a devenit un mecanism scalabil, eficient și dificil de detectat. Înțelegerea aprofundată a fiecărui pas — de la generarea textelor și imaginilor până la contaminarea datelor — este esențială pentru construirea rezilienței informaționale. Pentru România, aceste operațiuni reprezintă o amenințare la adresa coeziunii sociale și a procesului democratic, motiv pentru care este vitală dezvoltarea rapidă a programelor de alfabetizare media și colaborarea instituțională în monitorarea și contracararea dezinformării.

⁂

Jul 14, 2025
Războiul informațional al Rusiei: strategii, interese și justificări
1. Introducere

Războiul informațional a devenit un instrument esențial în politica externă a Rusiei sub conducerea lui Vladimir Putin. Folosit pentru a influența percepțiile interne și externe, acest tip de război urmărește să submineze coeziunea societăților occidentale și să consolideze poziția Kremlinului pe scena globală. Acest articol analizează strategiile folosite de Rusia, interesele lui Putin și ale cercului său apropiat, precum și justificările propagandistice care stau la baza acestei campanii complexe.

2. Evoluția intereselor lui Putin și ale Rusiei

La preluarea puterii în 1999, Putin a moștenit o Rusie cu o economie fragilă și influență redusă pe plan internațional. Inițial, el a căutat o oarecare cooperare cu Occidentul, însă extinderea NATO spre est și mișcările pro-democratice din fostele republici sovietice au fost percepute de Kremlin ca factori care ar putea afecta securitatea și influența Rusiei în zona sa de interes strategic.

De la mijlocul anilor 2000 și, mai ales, după anexarea Crimeei în 2014, politica Rusiei a devenit tot mai agresivă, folosind mijloace militare, economice și informaționale pentru a-și reafirma statutul de mare putere. Putin și cercul său apropiat urmăresc consolidarea regimului autoritar, controlul economic și menținerea influenței în spațiul post-sovietic, considerând Occidentul un competitor strategic.

Această evoluție reflectă o tranziție de la o tentativă de stabilizare și cooperare la o politică ofensivă, în care războiul informațional devine un pilon fundamental al strategiei Kremlinului.

3. Obiectivele războiului informațional rus

Războiul informațional urmărește mai multe scopuri interconectate:
- Legitimarea acțiunilor Kremlinului: Prin propaganda internă, Kremlinul justifică intervențiile militare și restricțiile politice ca fiind necesare pentru apărarea Rusiei împotriva a ceea ce descrie drept o „agresiune” sau „interferență” a unor puteri externe.
- Divizarea și slăbirea adversarilor: Folosind dezinformarea, Rusia amplifică polarizările sociale și subminează încrederea în instituțiile democratice din Europa și SUA, creând vulnerabilități interne.
- Consolidarea influenței globale: Prin campanii de manipulare, Rusia vizează să-și extindă sfera de influență și să obțină concesii politice fără confruntări militare directe, folosind războiul informațional ca o armă eficientă și cu costuri reduse.
Aceste obiective sunt susținute printr-o serie de instrumente și tactici sofisticate, care formează nucleul războiului informațional rusesc.

4. Instrumente, tactici și tipuri de propagandă folosite de Rusia

Războiul informațional al Rusiei se bazează pe o combinație complexă de metode și canale, menite să creeze confuzie, să manipuleze opiniile publice și să submineze încrederea în instituțiile democratice ale Occidentului. Propaganda rusă nu urmărește neapărat să convingă prin adevăruri absolute, ci să genereze un câmp informațional „murdar”, în care să dispară încrederea în orice sursă.

4.1. Caracteristici distinctive ale propagandei ruse
1. Volum ridicat și multicanal (caracteristică specifică, dar nu unică)
  Rusia produce și distribuie un volum uriaș de mesaje simultan pe o multitudine de canale: televiziuni de stat (RT, Sputnik), platforme online, rețele sociale, bloguri, forumuri și comentarii pe site-uri de știri. Deși și alte state folosesc mai multe canale, amploarea și coordonarea acestui volum masiv de conținut este remarcabilă și specifică campaniilor rusești recente.
2. Rapiditate, continuitate și repetitivitate (caracteristică accentuată în propaganda rusă)
  Mesajele sunt difuzate rapid, adaptate contextului și repetate obsesiv, indiferent dacă sunt demontate sau contrazise. Această strategie de „bombardament informațional” urmărește să ocupe spațiul mediatic și să prevină consolidarea unor contra-narațiuni coerente.
3. Lipsa angajamentului față de adevăr și consistență (caracteristică aproape unică și definitorie)
  Un element definitoriu este lipsa angajamentului față de adevăr sau coerență. Rusia răspândește simultan informații contradictorii, parțial adevărate sau complet false, schimbând rapid narațiunile dacă acestea sunt demontate. Această abordare subminează însăși ideea de adevăr obiectiv și este un element aproape unic în peisajul propagandistic global.
4. Distrugerea conceptului de adevăr (caracteristică unică și strategică)
  Scopul nu este să impună o versiune unică a realității, ci să erodeze încrederea în existența unui adevăr obiectiv. Prin răspândirea deliberată a informațiilor contradictorii, jumătăți de adevăr și teorii conspiraționiste, propaganda rusă creează un climat de incertitudine și scepticism generalizat. Oamenii ajung să nu mai distingă între fapte și opinii, între realitate și ficțiune, ceea ce îi face vulnerabili la manipulare și polarizare.
  Odată ce percepția adevărului devine relativizată, oamenii se îndoiesc de orice sursă de informație, inclusiv cele tradițional credibile. În acest context, manipularea devine mult mai ușoară, iar societatea se fragmentează, dialogul rațional fiind înlocuit de polarizare și suspiciune reciprocă. Această stare de incertitudine servește interesele celor care doresc să controleze sau să destabilizeze.
5. Diversitate de surse și fabricarea de identități false (caracteristică specifică și sofisticată)
  Rețele extinse de conturi false, troli și boți, precum și „ferme de troli” (ex: Internet Research Agency), se prezintă ca cetățeni sau activiști locali, infiltrând comunități online și amplificând narațiuni pentru a crea iluzia unui consens public.
6. Exploatarea emoțiilor și a vizualului (caracteristică comună, dar cu aplicare intensă)
  Propaganda rusă apelează la emoții puternice — frică, furie, ură — și folosește imagini și videoclipuri manipulate pentru a genera reacții rapide și a ocoli filtrul rațional al publicului. Vizualul este un instrument puternic pentru răspândirea virală a mesajelor.
7. Adaptare la context și public (caracteristică comună, dar foarte bine dezvoltată)
  Mesajele sunt personalizate pentru diferite audiențe, folosind limbaj local, teme culturale și subiecte sensibile, crescând astfel eficiența propagandei și dificultatea combaterii acesteia.
8. Utilizarea conspirațiilor și a „griului informațional” (caracteristică specifică și frecventă)
  Rusia răspândește teorii conspiraționiste și folosește surse anonime sau „proxy” pentru a menține negabilitatea plauzibilă, creând un „gri informațional” care face dificilă distincția între jurnalism și propagandă.
4.2. Canale și metode folosite
- Mass-media de stat și controlată: RT, Sputnik și alte canale media de stat promovează narațiuni favorabile Kremlinului și discreditează valorile democratice occidentale.
- Rețele de troli și boți: Operațiuni coordonate amplifică dezinformarea pe rețele sociale și atacă criticii regimului.
- Manipularea mediatică internă: Cenzura asigură difuzarea exclusivă a mesajelor oficiale în Rusia.
- Tactici de social media marketing: Mesajele sunt adaptate cultural și lingvistic pentru a targeta publicuri specifice.
- Dezinformare și fake news: Fabricarea și răspândirea de știri false și teorii conspiraționiste, inclusiv prin canale „legale”.
4.3. Narațiuni-cheie promovate
- Frontierele Ucrainei sunt „artificiale” și instabile, justificând intervenția rusă ca o „tutelă” necesară.
- Societatea ucraineană este profund divizată, iar instituțiile sale disfuncționale legitimează intervenția externă.
- SUA sunt portretizate ca sursa haosului și declinului global; Occidentul este descris ca ipocrit și corupt.
- Rusia este prezentată ca apărătoarea valorilor tradiționale și suveranității în fața unui „Occident agresiv”.
5. Justificările propagandistice ale Kremlinului

Pentru a menține sprijinul intern și legitima acțiunile sale, Kremlinul promovează narative care prezintă Rusia ca victimă a unor presiuni externe și apărătoare a valorilor tradiționale și suveranității naționale. Aceste justificări sunt esențiale pentru stabilitatea regimului Putin și pentru continuarea războiului informațional pe termen lung.

6. Concluzii

Războiul informațional al Rusiei este o componentă strategică a politicii Kremlinului, strâns legată de interesele politice și personale ale lui Putin și ale cercului său. Înțelegerea acestor interese și a mecanismelor propagandei este crucială pentru contracararea eficientă a dezinformării și pentru protejarea democrațiilor occidentale.

⁂
Jul 1, 2025